Îngerii umilinței sunt cei care susțin trezirea sufletului și a conștiinței în relația dintre oameni, astfel încât să existe respect, dăruire de sine necondiționată și egalitate.
Aceștia ne încurajează să fim noi înșine folosindu-ne totodată bunul simț și discernământul în relația cu ceilalți.
Ei ne ajută să ne conștientizăm și să ne asumăm rolul pe care am ales să-l jucăm în societate , locul pe care am ales să-l ocupăm iar de aici să învățăm să respectăm și rolul, locul celorlalți.
Asumându-ne și conștientizându-ne locul în lume nu va mai fi loc de comparație, concurență, invidie, gelozie și luptă pentru un loc sau altul în societate.
Îngerii umilinței încearcă mereu să ne ajute să conștientizăm că nu este nevoie de concurență pentru a ne găsi locul în lume și că nu este necesar să ne punem problema care este mai bun prin comparație cu altcineva, atâta vreme cât suntem noi înșine și ne facem partea cât putem de bine.
Dorința și încercarea de a ieși în evidență într-un mod egocentric și agresiv , este din păcate o atitudine prea mult cultivată și încurajată, începând cu părinții care își împing în față copii să fie primii și terminând cu felul în care comunicăm, colaborăm și lucrăm între noi peste tot.
Îngerii umilinței ne atenționează și încearcă să ne tempereze atunci când începem să ne impunem și să îi agresăm pe alții din orgoliu, pentru a fi în centrul atenției sau pur și simplu din intenția de a face bine, dar pornind de la o abordare greșită.
Deși există concepția că integrarea se poate face prin concurență și individualism pentru a reuși să ne "asigurăm" un loc respectabil în societate , în realitate integrarea nu poate fi făcută decât în armonie și în colaborare cu alți oameni , pentru a putea crește ca indivizi și pentru a exista posibilitatea de a crea împreună lucruri cu adevărat bune pentru noi toți.
Teoria lui "este bine să fi tu însuți indiferent de situație și ceea ce cred alții" se transformă uneori pentru unii oameni în a impune un fel de a fi indiferent de ceea ce simt sau cred ceilalți, o impunere mai discretă sau mai evidentă în funcție de caz.
Îngerii umilinței ne învață că "a fi noi înșine" nu înseamnă a-i forța pe alții să se muleze după obiceiurile, mentalitatea și dorințele noastre pentru că în acest fel îi privăm pe ei de libertatea de a fi ei înșiși, mai ales dacă aceștia depind de noi într-un fel sau altul.
Îngerii umilinței ne pot face să conștientizăm atunci când este necesar, că este bine să existe o înțelegere și o armonie între voința noastră și a celorlalți, între necesitățile noastre și ale celor cu care intrăm în contact.
În acest sens acești îngeri ne pot ajuta să prevenim, să ținem în frâu sau chiar să eliminăm manifestările egocentrice, dominatoare atât ale noastre cât și a celorlalți.
Deși s-ar crede că umilința este o slăbiciune care nu ne avantajează cu nimic în lumea în care trăim, această calitate însă ne poate ajuta să devenim de fapt mai puternici și nu mai slabi pentru că îngâmfarea, mândria și egocentrismul sunt în realitate mari impedimente în a ne integra în lume, în a ne cunoaște pe noi înșine și în final un obstacol în calea exprimării creative.
Dintr-o încredere egocentrică de genul "las' că le știu eu pe toate" putem face greșeli mari în defavoarea noastră și/sau a celorlalți.
Astfel, din orgoliu, putem crede că merităm de pildă să ocupăm numai un loc de conducere fără să știm dacă avem calități pentru așa ceva și să ne trezim că o dată ajunși acolo nu facem față și prin urmare nu suntem făcuți pentru un asemenea rol.
Astfel, din orgoliu, putem crede că merităm de pildă să ocupăm numai un loc de conducere fără să știm dacă avem calități pentru așa ceva și să ne trezim că o dată ajunși acolo nu facem față și prin urmare nu suntem făcuți pentru un asemenea rol.
De aceea importanța fiecăruia este egală chiar dacă unul are rol și calități de lider, coordonator iar altul are rol și calități de executant.
Chiar dacă avem calități pentru unul sau altul dintre mai multele roluri necesare într-o echipă, îngerii umilinței pot fi niște ghizi utili în a ne ajuta să colaborăm de pe o poziție de respect, egalitate, să înțelegem că toți suntem necesari unii altora și că nu este bine să ne simțim obligați și nici să obligăm oamenii cu care lucrăm , ci să căutam să vedem oportunitatea de a face ceva bun împreună cu alți oameni.
Îngerii umilinței ne pot ajuta să ne cunoaștem și să ne recunoaștem atât slăbiciunile, greșelile cât și adevăratele puteri, calități și oportunități care ni se oferă.
Apreciem mult prea puțin la modul general faptul că există oameni care ne servesc sau că avem oportunitatea de a servi.
Ni se pare că ni se cuvin unele lucruri, prezența și eforturile unor oameni în viața noastră și nu mai știm să apreciem, să fim umili, să respectăm și nu în ultimul rând să oferim și noi lumii lucruri bune din noi înșine fără a ne simți obligați sau fără să o facem ca o parte dintr-o rutină.
Deci îngerii umilinței nu încurajează umilința în sensul de a ne "umili", de a ne pleca capul în fața altora nejustificat și de a îndura, nu încurajează auto-flagelarea, ci doar încearcă să ne țină sufletul și conștiința active pentru a pentru a nu ajunge să dominăm sau să ne lăsăm dominați de oameni, de atitudini și dorințe nepotrivite nouă și/sau celorlalți.
Uneori sau chiar de multe ori avem tendința ca atunci când avem o putere, un avantaj în fața altora, să devenim aroganți și să ne folosim de această putere pentru a controla, pentru a obține pentru sine niște beneficii.
Chiar și pornind de la o educație de bun simț și respect pentru oameni, o dată ajunși sus datorită unor calități deosebite, ne este în general greu să ne ținem în frâu mândria astfel încât să nu se transforme într-o atitudine de superioritate și lipsă de respect pentru cei care, cel puțin din considerentele noastre mai mult sau mai puțin conștiente, "nu se ridică la înălțimea noastră".
Îngerii umilinței ne pot ajuta să ne controlăm această tendință și să realizăm că toate puterile și calitățile pe care le avem este bine să le folosim pentru a ajuta, pentru a-i pune în valoare pe ceilalți, pentru a-i face mai puternici și nu mai slabi în fața noastră.
În caz contrar, ajungem să supunem, și să "ținem" pe lângă noi niște oameni slabi, lipsiți de identitate din cauza noastră, ceea ce ne-ar crea o datorie karmică față de ei.
De aceea îngerii umilinței ne pot ajuta să ne gestionăm puterile de orice fel ar fi ele cu blândețe și înțelepciune, astfel încât să nu facem abuzuri și să nu le folosim nepotrivit, împotriva noastră și/sau a celorlalți.
Ei ne îndeamnă să conștientizăm că fiecare are potențialul de a fi puternic, chiar și acolo unde noi vedem o ființă slabă(în noi înșine sau în alții) , iar dacă este cazul să ajutăm noi pe alții și să își dea seama de asta dacă avem de-a face cu oameni care nu au încredere în ei.
Îngerii umilinței ne învață că este important pentru noi și integrarea noastră în lume să recunoaștem că fiecare om , oricât de nesemnificativă ni s-ar părea persoana lor sau ocupația lor, atâta timp cât face ceva pentru buna funcționare a unui grup/colectiv, este bine să-l apreciem pentru ceea ce este și pentru ceea ce face, indiferent de impresiile noastre subiective, iar dacă este cazul, să colaborăm cu ei de pe o poziție de egalitate.
Îngerii umilinței ne mai pot ajuta să lăsăm la o parte rușinea și orgoliul și să urmăm corectitudinea , dreptatea chiar și dacă este uneori în defavoarea noastră și ne-ar pune "într-o lumină rea" în fața unora.
De asemenea, îngerii umilinței ne îndeamnă să nu îi facem pe ceilalți dependenți de noi, să nu le solicităm prezența și eforturile în mod forțat și egoist, ci să le respectăm libertatea, voința și necesitățile.
Umilința ne ajută să realizăm că nimic nu ni se cuvine indiferent de ceea ce facem greșit sau nu facem și că nu este corect să pretindem sprijin necondiționat din partea altora ori de câte ori greșim fără să încercăm să ne ajutăm noi înșine sau fără să încercăm să nu mai repetăm respectivele greșeli.
Îngerii umilinței ne ghidează să avem răbdare, înțelegere cu cei neștiutori, cu cei cu neputințe,probleme și să nu fim răi, nerăbdători și aroganți cu ei.
Dacă nu suntem în stare să îi ajutăm să fie mai bine sau să facă mai bine măcar să avem bunăvoința de a-i lăsa în pace sau de a face noi alături de ei sau în locul lor ceea ce ei nu pot singuri.
Îngerii umilinței ne mai îndeamnă să nu șantajăm emoțional, slăbindu-le altora libertatea de a fi ei înșiși , încrederea în ei și puterea de a lua propriile decizii.
Ei ne ajută să conștientizăm că unii fără alții nu avem nici un rost și că numai împreună, numai din intenția de a face bine atât pentru noi cât și pentru alții, vom putea să ne creem o lume armonioasă în care fiecare dintre noi va da tot ce e mai bun din el fără teamă, zgârcenie și egoism.
Îngerii umilinței ne îndeamnă să respectăm umilința și bunul simț al celorlalți, să căutam să fim la fel cu ei, să îi apreciem sau chiar să ni apropiem în loc să fim oportuniști și să ne folosim de ei.
Egocentrismul ne izolează și ne înstrăinează de noi înșine ca spirite, de cei din jurul nostru, care mai devreme sau mai târziu vor fi afectați și se vor îndepărta de noi.
Umilința pe care ne-o poate insufla acești îngeri, prin toată sensibilitatea pe care o trezește în suflet și prin moralitatea conștiinței, ne poate ajuta să apreciem fiecare lucru bun care se ni se întâmplă nouă, altora, peste tot în lume, ne poate ajuta să apreciem, să recunoaștem ce norocoși suntem că trăim și că avem oportunitatea de a-i bucura și de a ne bucura de cei apropiați.
Îngerii umilinței își doresc pentru noi să lăsăm invidia și comparația la o parte pentru a învăța să ne bucurăm de binele celorlalți, să ne dorim să vedem oameni împliniți în jurul nostru, încercând să contribuim acolo unde putem, la construirea binelui în viața oamenilor.
Îngerii umilinței ne pot de asemenea face să simțim și să conștientizăm cât de copleșitoare este umilința Lui Dumnezeu, câtă bunătate și susținere are pentru fiecare dintre noi, câtă considerație și respect are pentru dorințele și necesitățile noastre și cât de mult își dorește să fim bine în primul rând noi între noi ca oameni, neavând nici o urmă de egoism, de dorință de a-și impune "voința" în vreun fel.
Această conștientizare ar putea face ca relația dintre noi și Dumnezeu să fie mai strânsă și să ne dorim mai mult să ÎL ascultăm, să ținem cont și de ceea ce el simte și crede pentru că vom ști cu ajutorul Îngerilor umilinței (și nu numai) , că El ne vrea tot binele din lume.
Umilința Lui Dumnezeu, prin îngerii umilinței, ne poate inspira să găsim plăcerea de a ne dărui, asemeni Lui, fără așteptări și condiții acolo unde este cazul, doar din pura dorință de a face bine.
Având un așa mare exemplu de umilință, să apelăm la îngerii umilinței pentru a ne însuși această atitudine în sufletul și conștiința noastră, lucru care ne poate ajuta să creem relații de egalitate, respect,camaraderie, prietenie cu cei apropiați și cu lumea în general.