Comunicarea cu îngerii presupune o stabilirea unei relații de emisie-recepție între noi și Dumnezeu.
Cu alte cuvinte este necesar să vrem cu adevărat să legăm o punte de legătură în ambele sensuri, în care noi să-i transmitem ceva sau să-L întrebăm ceva, ca pe un foarte apropiat prieten și să fim receptivi la ceea ce El ne transmite sau ne răspunde de asemenea, căci nu este suficient pentru noi să folosim ceea ce numim noi rugăciune, în care doar îi transmitem Lui Dumnezeu cererile noastre, fără măcar să ne punem problema sau să ne intereseze dacă este potrivit sau util pentru viața noastră ceea ce îi cerem.
El ar putea ca în unele cazuri să ne evidențieze, dacă L-am asculta, unele necesități mult mai vitale pentru creșterea și bunăstarea ființei noastre și astfel am înțelege de ce pe o anumită linie parcă pur și simplu nu avem "noroc".
Comunicarea directă cu Dumnezeu are în primul rând o importanță mare pentru noi, deoarece cu ajutorul Lui ne putem clarifica multe lucruri legate de noi, de viață, de cauzele și rostul unor "întâmplări", realități.
Deci oricine poate comunica cu Dumnezeu, prin îngeri, dacă își dorește și crede că este posibil.
Oricum ingerii se "străduiesc" mereu să intre într-o relație de comunicare cu noi, mai ales când au lucruri importante să ne transmită, lucruri care ne-ar putea ajuta într-un moment mai important /dificil al vieții noastre să facem alegerile corecte,spre binele nostru și al celor cu care intrăm în contact.
Ei mereu ne dau mereu semne și ne încărca cu tot ce avem nevoie pentru a ne trezi sufletul și conștiința.
Ei încearcă să-și facă treaba indiferent dacă noi credem în existența lor sau nu, dacă le dăm atenție sau nu, dacă îi ascultăm sau nu.
De aceea, dacă nu ne-am fi îndepărtat așa mult de Dumnezeu, această comunicare ar fi putut fi foarte firească și "comună" pentru viața noastră zilnică deoarece nu este nici pe departe un proces sofisticat, un privilegiu doar al unora "aleși" de El.
Nu există oameni aleși să comunice cu El și nici oameni care nu pot face asta.
Nu avem nevoie de nici un fel de intermediari pentru asta: cărți, icoane, maeștrii, preoți, rugăciuni, texte, prezența noastră într-un spațiu considerat sacru și orice care presupune un alt fel de efort de a ajunge la El în afară de acela de a fi atenți și de a ne dori să o facem în mod direct.
In afară de asta nu sunt necesare absolut nici un fel de ritualuri sau formalități.
Legătura noastră cu El slăbește doar din cauza faptului că noi nu Îl auzim sau Îl ignorăm, trăindu-ne viața împotriva firii spiritului nostru, stingandu-i astfel lumina și fiindu-ne din ce în ce mai greu să-L recunoaștem.
Bunul simț de pildă face parte din această legătură a noastră cu Dumnezeu, prin care simțim bine ce este de făcut și ce nu în fiecare situație.
Iubirea este o altă simțire a sufletului care o dată ce apare în noi și o manifestam, creează o legătură cu El.
Există o multitudine de stări, de situații care ne apropie de Dumnezeu doar pentru că s-au declanșat și ne ajută să-l "vedem" și să-l simțim.
... Acele momente în care ne vibrează sufletul când trăim ceva frumos, care ne umple de stări pozitive și ne fac să fim luminoși,creativi, buni, veseli, implicați, plini de încredere, curaj și bucurie.
... Acele momente în care realizăm imediat când am greșit și dacă nu putem repara, măcar învățăm să nu mai repetăm altă dată.
... Acele momente în care vorbim cu noi înșine și ne vin "idei răspuns" de nici noi nu știm unde dar ne clarifică multe lucruri și ne vin ca niște mici revelații iar totul se leagă foarte bine.
... Momentele în care ne urmăm impulsul de a face ceva bun, nou sau diferit de ce-am făcut până atunci, aducând ajutor, bucurie și recunoștință unor oameni și ne surprindem pe noi înșine cât de bine ne simțim în pielea de erou și cum parcă Dumnezeu se bucură împreună cu noi, pentru noi.
Și Dumnezeu chiar se bucură, se bucură pentru toate momentele noastre de glorie, pentru reușitele noastre și în final pentru simplul fapt că reușește, chiar și așa, să ajungă la noi câteodată.
Cu toate astea, acesta este un tip de legătură inconștientă cu El, în care nu se pune problema de comunicare, iar îngerii doar se nimeresc să ne "prindă" pe recepție și să "ne țină pe linia de plutire".
Este o legătură vulnerabilă, deoarece alegem și acționăm inconștient,la voia întâmplării, nefiind obișnuiți să folosim conștient această legătură prin comunicare directă cu El.
Se mai nimerește să facem ce e bine pentru noi, atunci când suntem suficient de receptivi dar uneori ne inhibă și ne îngrădesc tot felul de prejudecăți, tendințe nepotrivite, frici, neincrederi, îndoieli, influențe exterioare.
Atunci când nu avem o legătură conștientă cu Dumnezeu suntem tentați să ne luăm după lume și după ce face, gândește, spune ea, neavând criterii interioare solide și o receptivitate activă la ceea ce ne comunică îngerii, prin care să putem deosebi ce este potrivit și ce nu este potrivit nouă din tot ce gândim, auzim, vedem, observăm, citim sau concluzionam uneori pripit,sub impulsul unor nemulțumiri, frustrari sau nepăsări.
De aceea nici o carte din lume și nici o teorie scrisă sau vorbită nu va putea înlocui vreodată comunicarea directă cu El.
*Cum comunicăm cu Dumnezeu?
Comunicarea cu Dumnezeu este foarte simplă firească, nu necesită nici un fel de pregătire, de poziție specială, ci doar un cadru liniștit, în care să putem fi pe recepție și să ne simțim clar gândurile și sentimentele în comunicarea cu El.
El/Îngerii ne comunică tot prin ființa noastră, nu este o voce exterioară sau din capul nostru care dictează, nu este niciodată prin cuvinte - ceea ce vine de la ei primim totdeauna sub formă de trăiri, sentimente, idei căci ei ne transmit mesajele încarcandu-ne cu un un anumit tip de energie prin care putem conștientiza și simți ce vor să ne comunice.
*Cum ne dăm seama că ceea ce primim este de la îngeri/Dumnezeu și nu este de fapt un produs al minții noastre?
Ideile ce vin de la ei nu sunt goale de simțire ,de sens și de aplicabilitate în viața reală ;ele ne dau o dată cu adevărul și toată starea interioară de care avem nevoie pentru a înțelege cu adevărat mesajul.
Aceste simțiri, idei se pot concretiza ulterior în mintea noastră în cuvinte , încercând astfel să le traducem pentru a le putea exprima.
Însă de multe ori mesajele lor sunt greu de cuprins în cuvinte fără a omite anumite aspecte sau fără pericolul de a fi prost interpretați așa cum este greu pentru noi de multe ori să punem în cuvinte trăirile pe care le avem în anumite momente, având senzația că le nedreptățim și că le limităm în felul ăsta.
-mesajele, învățăturile lor niciodată nu se contrazic între ele și nu au "razgandiri".
-nu primim niciodată mesaje confuze, ambigue, căci Dumnezeu nu se oculteaza și nu își dorește să ne facă să descifram ceva- de aceea se poate întâmpla să primim totuși mesajele Lui, dar noi să le ignorăm crezând că sunt idei mult prea evidente, mult prea "omenești", dar tocmai că El niciodată nu ne transmite lucruri complicate care mai mult să ne încarce mintea cu idei sofisticate.
-mesajele lor sunt clare și firesti, vin deseori ca niște mici revelații de genul "știam asta" sau "cum de nu m-am gândit până acum la asta?"
-nu ne spun niciodată ce să facem - ei cel mult ne prezintă niște opțiuni, idei și posibilele consecințe a unor unor viitoare alegeri ale noastre, dar nu ne spun niciodată cum, când, ce să facem.
*Care sunt beneficiile comunicării directe, conștiențe cu Îngerii/Dumnezeu ?
-ne ajută să recunoaștem persoanele potrivite nouă, pe care le putem pune în valoare și care ne pot pune în valoare, având posibilitatea de a forma o echipă în a face lucruri bune pentru lume, respectiv în a ne îndeplini misiunea.
-putem fi mai conștienți de ceea ce e bine și ce nu în dezvoltarea noastră, formându-ne cu ajutorul Lui criterii clare, solide, după care să alegem și să acționăm la modul general și astfel putem fi mai responsabili, mai stăpâni pe viața noastră,mai hotărâți și încrezători,încetând să mai oscilam după cum bate vântul, după tendințele lumii.
-putem să ne eliberăm de teorii rigid e și prejudecăți
-putem să ne trăim mai intens viața
-ne ajută să credem mai mult în noi, să devenim mai conștienți de calitățile noastre, de ceea ce suntem capabili și asta ne poate da încrederea, curajul, determinarea de a acționa în direcția bună pentru noi.
-ne poate proteja de noi înșine și ne poate feri de pericole, făcându-ne conștienți de ele.
-putem deosebi minciuna de adevăr.
-învățam ce este cu adevărat important pentru viața noastră și să punem mai mult preț pe tot ce înseamnă calități ale sufletului și ale conștiinței, dezvoltându-le și în noi insine.
-obisnuindu-ne să comunicăm cu El nu vom mai simți nevoia de a fi mereu în căutare de noutăți în materie de spiritualitate, filozofie sau orice fel de alte surse exterioare teorii care să ne lămurească, deoarece comunicarea cu El ni se va părea mult mai "satisfăcătoare", luminatoare, lămuritoare și mai naturală deoarece ne ajută să vedem lucrurile clar și ne încarcă în mod direct, nefiltrat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu