miercuri, 28 decembrie 2022

DESPRE CUM RECUNOAȘTEM MESAJELE DIVIN INSPIRATE SCRISE/NESCRISE

În zilele noastre avem la dispoziție o mulțime de surse scrise și nescrise, mai vechi și mai noi care sunt considerate a fi divin inspirate sau a căror autori pretind că sunt divin inspirate și care afirmă diferite lucruri despre Dumnezeu, oameni, viață și diferitele ei aspecte. 

Însă nu putem ști sigur care dintre aceste surse conțin adevăruri spiritual-umane și prin urmare care dintre ele sunt cu adevărat divin inspirate fără a avea niște criterii corecte de judecată a veridicității acestora. 

Este necesar însă să conștientizăm că nu toate aceste surse sunt total adevărate sau total neadevărate - respectiv că există și surse care conțin și adevăruri parțiale sau amestecuri de adevăruri cu neadevăruri în diferite procente... 

... iar pentru a nu fi în pericol să ne lăsăm convinși de tot ceea ce afirmă aceste surse "amestecate" este necesar să știm să discernem noi înșine ce este adevărat și ce nu. 

Unul dintre motivele pentru care există astfel de surse ce conțin amestecuri de adevăruri cu neadevăruri este acela că autorii lor au primit ceva inspirație divină dar doar parțial deoarece relația lor cu Dumnezeu a fost/este una inconștientă și inconstantă/inconsecventă...

... asta înseamnă că fără să-și dea seama au captat prin propria lor intuiție unele adevăruri de la Dumnezeu dar le-au amestecat cu idei neadevărate pe care le-au preluat din alte surse scrise sau nescrise ale altor oameni. 

De aceea cel mai bine este să avem noi înșine o relație proprie directă și conștientă cu Dumnezeu pentru ca El Însuși să ne învețe să identificăm adevărurile, neadevărurile sau adevărurile parțiale din tot ceea ce auzim și citim de la alții.

Există însă câteva criterii generale care ne pot ajuta să ne dăm seama în care din aceste surse ne putem încrede și în care nu:

✅Toate ideile și filozofia de bază a mesajelor divin inspirate sunt întotdeauna în armonie cu principiile/legile divine prin promovarea aplicării acestora în creație și în relațiile dintre noi(chiar dacă autorul nu a ținut cont de ele în mod conștient ci doar intuitiv):
▪️Principiul echilibrului
▪️Principiul armoniei ritmice
▪️Principiul unității
▪️Principiul egalității 
▪️Principiul rezonanței
▪️Principiul interdependenței/corespondenței
▪️Principiul cauzei și efectului
❌Așadar nu pot fi divin inspirate acele mesajele care nu respectă toate aceste principii în același timp și care intră în contradicție cu acestea prin promovarea sub orice formă a:
dezechilibrului, inechității, extremismului/exagerării , dizarmoniei, dezbinării, separării, inegalității,discriminării pozitive sau negative, nepotrivirii/disonanței, izolării, limitării(de viziune/acțiune etc) , iresponsabilității și ignoranței față de cauze/efecte

✅Filozofia de bază a mesajelor divin inspirate este unitară, toate ideile lor fiind legate între ele, se completează reciproc, reies una din cealaltă și creează împreună un tot armonios deoarece provin din aceiași Sursă Originară - Dumnezeu.
❌Asta înseamnă că mesajele divin inspirate nu conțin idei care nu se leagă între ele, respectiv nu conțin contradicții între idei și inconsecvențe.  

✅Mesajele divin inspirate promovează și facilitează dezvoltarea și manifestarea tuturor celor 6 aspecte ale ființei noastre spiritual-umane în mod egal, unitar și echilibrat(așa numitele chakre):
🟨Conștiință 
🟧Credință și încredere 
🟥Suflet(/simțire) 
🟪Voință 
🟦Dorințe și Creativitate 
🟩Vitalitate și senzorialitate
❌De aceea nu pot fi divin inspirate acele mesajele care încurajează folosirea exagerată a unora dintre aceste centre în raport cu celelalte(căci se creează dezechilibre) și/sau neglijarea sau chiar negarea unora dintre aceste laturi spiritual-umane ale ființei noastre. (cum ar fi de exemplu latura noastră umană, senzorială cu toate dorințele ei specifice)
De asemenea nu este adevărată credința că acești 6 centrii se pot trezi prin diferite posturi fizice, ritualuri, formule, deoarece în realitate acești centrii se activează în mod pozitiv folosindu-i în tot ceea ce facem bun în relație cu lumea , îi activăm prin toate atitudinile, alegerile și acțiunile prin care creăm și exprimăm ceva bun din ființa noastră spirituală și umană. 

✅Mesajele divin inspirate sunt doar încercări de a pune în cuvinte ceea ce Dumnezeu comunică dincolo de cuvinte , fără ca autorul să-i atribuie Lui cuvintele folosite de acesta, ca și cum El ar "vorbi" prin intermediul autorului.  
De asemenea cei care primesc mesaje de la Dumnezeu și cu bună-intenție încearcă să le transmită mai departe le trec întotdeauna și prin propria lor capacitate de înțelegere subiectivă, limitată de propriile lor experiențe de viață. 
❌De aceea mesajele divin inspirate NU conțin atribuiri ale unor replici/cuvinte Lui Dumnezeu în mod direct deoarece El nu comunică niciodată prin cuvinte, acestea având o capacitate limitată de a transmite pe de-a întregul și cu fidelitate înțelesul real al mesajelor Sale, fiind mereu în pericol de a fi interpretate greșit. 

✅De asemenea o persoană divin inspirată este conștientă că înțelepciunea și cunoștințele pe care le are provin de la Dumnezeu... 
❌...și de aceea NU și le însușește în ceea ce spune și scrie vorbind la persoana I singular, așa cum nici Dumnezeu nu ne comunică nouă raportându-se doar la El Însuși. 

✅Dumnezeu ne poate ajuta să ne formăm criteriile cele mai potrivite pentru a discerne noi înșine ce este bine de făcut și ce nu într-o situație sau alta, iar noi avem de ales dacă și în ce fel vrem să îi urmăm ghidările.
Asta înseamnă că și mesajele divin inspirate se caracterizează prin faptul că ne ghidează în dezvoltarea propriului discernământ care să ne ajute să înțelegem singuri ce este bine de făcut și ce nu într-o situație sau alta. 
❌Dumnezeu NU intervine niciodată peste liberul nostru arbitru dictându-ne sau poruncindu-ne ce să facem și ce să nu facem pentru a ne fi bine. 
Asta înseamnă că mesajele cu adevărat divin inspirate NU conțin NICIODATĂ dictări și "porunci" de la Dumnezeu și/sau ale autorului în legătură cu ce să facem exact și ce să nu facem(căci nici El nu face asta) într-o situație particulară sau alta (sub pretextul că autorii știu direct de la Dumnezeu ce e bine pentru noi în locul nostru și a propriei relații directe cu El) 

✅Mesajele divine sunt clare și ușor de înțeles și integrat/aplicat în viața noastră, căci ele vin întotdeauna atunci când ne sunt necesare, și prin urmare așa ar trebui să fie și mesajele divin inspirate
❌În consecință acele mesajele care pot fi ușor interpretate/înțelese în mai multe feluri, care NU pot crea o viziune clară și prin urmare sunt greu de integrat în viața reală înseamnă că nu sunt divin inspirate. 

✅Mesajele divin inspirate ne dau credința și încrederea că putem avea și noi înșine o relație directă cu Dumnezeu(ca și cei de la care le primim) și că putem să extragem toată ghidarea, cunoașterea spirituală și înțelepciunea de care avem nevoie direct de la El, fără a apela la intermediari 
❌Cu alte cuvinte mesajele cu adevărat divin inspirate NU ar trebui să conțină teorii, indicații care să ne facă dependenți de autorii acestora , de scrierile/sfaturile/"cursurile" lor sau de alte practici promovate de ei 
(de ex: 
-că avem nevoie de parcurgerea unor cursuri și primirea unor "atestate" de la ei pentru a demonstra că suntem capabili să comunicăm cu Dumnezeu
-că ei/scrierile lor sau scrierile promovate de ei sunt singurele surse de cunoaștere a Lui Dumnezeu 
-că fără intermedierea lor nu avem cum să ajungem direct la El
-că fără anumite practici/ritualuri nu avem acces la El șamd)

✅Mesajele divin inspirate ne ajută să ne conștientizăm contribuția și responsabilitatea individuală și colectivă pentru propriile reușite, împliniri dar și pentru greșeli sau eșecuri, asumându-ni-le în mod activ prin a face tot ce ține de noi să creem bine și să ne reparăm greșelile 
Starea lumii în care trăim și starea noastră individuală împreună cu tot ceea ce ni se întâmplă este atât cauza cât și efectul a tot ceea ce facem și am făcut ca indivizi și colectivități atât în viața asta cât și în vietile trecute 
❌În consecință nu pot fi divin inspirate acele mesajele care încurajează pasivitatea, neasumarea, auto-victimizarea, însușirea nemeritată a reușitelor altora, blamarea exclusivă și neconstructivă a altor oameni, a Lui Dumnezeu sau a sorții pentru ceea ce ni se întâmplă

✅Dumnezeu ne încurajează să fim cu "capul în nori" dar și cu "picioarele pe pământ" în egală măsură. 
Asemeni Spiritului Său care se manifestă prin tot ceea ce există în Natură și noi suntem făcuți să ne manifestăm spiritul prin toate acțiunile și activitățile specifice vieții noastre umane , în relațiile dintre noi și în relație cu Natura care ÎL reprezintă.
❌În consecință acele mesaje care neagă importanța dorințelor, aspirațiilor și activităților umane în dezvoltarea și manifestarea noastră spirituală nu sunt divin inspirate.
De asemenea, nu sunt cu adevărat divin inspirate acele mesaje care încurajează izolarea și detașarea permanentă față de realitățile lumii în care trăim și față de relațiile noastre cu ceilalți oameni motivând că doar în felul acesta ne putem trezi spiritul și găsi împlinirea și fericirea spirituală.(căci desigur acest lucru nu este adevărat) 

✅Mesajele divin inspirate creează și promovează valori și virtuți spiritual-umane precum: adevărul, sinceritatea, onestitatea,conștiența, bunătatea, responsabilitatea, determinarea, consecvența, devotamentul, creativitatea, bucuria, iubirea, colaborarea șamd
❌Mesajele care promovează și creează contrariul acestor valori și virtuți sau nu promovează nimic util dezvoltării noastre spiritual-umane nu pot fi divin inspirate. 
(în link-ul de mai jos găsim o listă cu 85 dintre aceste valori spiritual-umane, reprezentate de 85 de îngeri👇🏼) 
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1800261217023127&id=100011177981841

În concluzie, pentru a nu ne lăsa păcăliți de diferitele mesaje scrise sau nescrise mai vechi sau mai noi care în realitate nu provin de la Dumnezeu și pentru a nu ne lăsa complet influențați de ele, este bine ca de la început să avem în vedere și aceste criterii de apreciere a veridicității acestora.
 
📜DESPRE PRINCIPIILE DIVINE 👇🏼
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1790025821380000&id=100011177981841

📜DESPRE CELE 6 PLANURI SPIRITUAL-UMANE ALE FIINȚEI NOASTRE 👇🏼
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=758406324541960&id=100011177981841

vineri, 23 decembrie 2022

SIMȚURILE FIZICE, PLĂCERILE, POFTELE - SUNT ELE UN IMPEDIMENT ÎN CREȘTEREA NOASTRĂ SPIRITUALĂ?(Partea a II a)

Partea a I a👇🏼
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1803591330023449&id=100011177981841 

Conform principiului divin al echilibrului, este necesar să păstrăm un echilibru între ceea ce dăruim/producem și ceea ce primim/consumăm pentru a ne fi cu adevărat bine atât fizic cât și spiritual. 

Atunci când acumulăm multă energie din plăceri fizice pe care însă nu o folosim decât într-o prea mică măsură , atunci apar dezechilibrele în ființa noastră și implicit problemele de sănătate, deoarece energia care devine statică ne împovărează trupul și îl face lent, vulnerabil. 

Așa cum se produc probleme, dezechilibre și atunci când ne suprasolicităm trupul să "performeze" în anumite activități mai mult decât poate să o facă și mai mult decât este necesar, fără a avea grijă de necesitățile lui de hrană, odihnă pasivă și activă. 

A avea parte de plăceri fizice de oricare fel nu are nimic "păcătos" în sine, însă se pot mai pot crea niște dezechilibre în momentul în care bucuriile noastre se nasc mai mult prin intermediul simțurilor noastre fizice și mai puțin prin spiritul nostru - adică prin sufletul și conștiința noastră. 

Cu alte cuvinte suntem prezenți în lume mai mult cu trupul și eventual cu mintea, însă nu suntem conștienți de impactul, utilitatea și moralitatea a ceea ce facem și nici nu ne implicăm sensibilitatea sufletească în ceea ce facem. 

În acest caz exagerarea laturii noastre umane în defavoarea spiritului nostru ne face rău nouă și celor cu care interacționăm și pe care îi tratăm cu inconștiență și insensibilitate.  

Gândurile, stările și sentimentele distructive și auto-distructive creează efecte și în trupul nostru care ne pot duce în timp la probleme de sănătate.

Există o legătură între simțurile noastre fizice și cele spirituale, nu există separare între spiritul și trupul nostru atâta timp cât suntem în viață. 

Iar atunci când avem un spirit viu cu gânduri și sentimente pozitive venite din sufletul nostru acestea creează reacții și în corpul nostru fizic, iar aceste sentimente și reacții ne pot face să ne dorim să le exprimăm fizic - printr-o atingere încărcată cu afecțiune de exemplu. 

Dorința de a interacționa fizic cu alte persoane și cu Natura este în esență dorința de a crea o legătură de comunicare mai apropiată , un schimb reciproc energetic intre noi și acestea. 

Impulsul de a mirosi, atinge, mangâia o persoană, un animal, o plantă, apa etc provine din această dorință fundamentală și perfect naturală a noastră. 

Nu ne putem cunoaște unii pe alții ca ființe spiritual-umane și comunica cu adevărat dacă nu ne folosim și simțurile fizice unii în relație cu alții. 

Împerecherea de exemplu creează o legătură de comunicare între parteneri dincolo de cuvinte, o legătură de schimb reciproc între bărbat și femeie atât fizic cât și spiritual atunci când ceea ce i-a adus împreună este nu numai atracția fizică dar și compatibilitatea la nivel de suflet și conștiință.

Este bine să conștientizăm că și prin astfel de schimburi reciproce ne încărcăm unii pe alții cu energie. 

În concluzie, simțurile fizice împreună cu toate bucuriile și plăcerile ei sunt un mijloc de comunicare pentru noi în relația noastră cu ceilalți oameni și cu Natura. 

Dumnezeu ne-a înzestrat cu simțuri fizice inclusiv pentru a avea bucurii fizice deoarece și-a dorit să cunoaștem și să "savurăm" lumea Sa. 

Așa încât plăcerile noastre vizuale/gustative/auditive/tactile/olfactive nu sunt niște slăbiciuni atâta timp cât suntem prezenți ca spirit pentru a le aprecia cu adevărat și pentru a fi conștienți care este ritmul și măsura potrivită și dacă păstrăm un echilibru între ceea ce primim/consumăm și ceea ce dăruim/folosim ca energie fizică.

ÎNGERII care ne pot ghida în păstrarea sănătății și echilibrului nostru spiritual-uman sunt:
👼🏻TRONURILE - pentru a învăța să ne bucurăm de viață atât fizic cât și spiritual 
👼🏻ARHANGHELUL RAFAEL - pentru a ne ajuta să ne folosim în mod pozitiv, creativ și echilibrat energia fizică în tot ceea ce facem 
👼🏻ÎNGERULUI STĂPÂNIRII - pentru a fi mereu conștienți de tot ceea ce facem cu noi înșine, cu trupul nostru și pentru a ne stăpâni tendințele de a exagera într-o anumită direcție sau alta 

De asemenea conștientizarea și armonizarea cu principiile divine în tot ce facem ne poate ajuta să ne folosim energia echilibrat, util, creativ. 

Principiile/legile divine:
▪️Principiul echilibrului
▪️Principiul armoniei ritmice
▪️Principiul rezonanței 
▪️Principiul cauzei și efectului 
▪️Principiul interdependenței/corespondenței 
▪️Principiul unității
▪️Principiul egalității

DESPRE SĂNĂTATE, SIMȚURI FIZICE, PLĂCERI, POFTE ȘI LEGĂTURA SENZORIALĂ DINTRE NOI ȘI CU NATURA (Partea a I a)

Dumnezeu ne-a înzestrat cu simțuri cu scopul de a ne oferi șansa de a interacționa cu lumea - respectiv de a ne cunoaște pe noi înșine, unii pe alții și manifestarea Sa fizică - adică Natura. 

Simțurile noastre fizice sunt "bunul nostru simț" în relație cu Natura deoarece acestea ne comunică care sunt acele aspecte ale ei care ne fac bine și care sunt acelea de care este necesar să ne ferim pentru a ne proteja trupul. 

Atracția și repulsia pe care o avem atunci când intrăm in contact vizual/olfactiv/tactil/auditiv/gustativ cu orice element al naturii ne comunică ce anume ne face bine și ce nu, ce anume ne este necesar și ce nu. 

Atunci când vrem să creem ceva util nouă folosind  Natura, simțurile ne ajută să identificăm care sunt elementele ei cele mai potrivite scopurilor noastre și cum le putem utiliza pentru a obține rezultatele dorite de noi. 

Atunci când suntem mereu conștienți de noi înșine, simțurile noastre ne comunică totdeauna CÂT este benefic pentru noi să profităm de anumite bucurii fizice - cum ar fi o mâncare bună. 

Dacă în urma a tot ceea ce facem cu trupul și cu spiritul nostru ne simțim ușori, energici, plini de viață înseamnă că ne folosim bine simțurile și energia ,  în armonie cu noi înșine și lumea în care trăim. 

Acele lucruri care ne plac în interacținea noastră cu lumea sunt un indicator pentru noi că ne sunt necesare și potrivite. 

De exemplu, o mâncare care ne place este o hrană pe care corpul nostru o cere și care ne alimentează cu energie mult mai eficient decât o mâncare care nu ne place(chiar dacă noi o considerăm sănătoasă) , deoarece organismul nostru o primește și o asimilează mult mai ușor atunci când o mâncăm cu poftă. 

Bucuriile fizice ne alimentează cu energie și ne fac bine atâta timp cât ținem cont de acel simț al măsurii  care ne spune CÂT este suficient pentru trupul nostru să primească și când este cazul să își folosească resursele pentru a folosi în mod util acumularea de energie prin mișcare, prin utilizarea pozitiv-creativă a acesteia. 

Utilizarea acumulărilor de energie prin mișcare înseamnă activitate pe toate planurile - fizic, mental, sufletesc, la nivel de conștiință- activitate prin care creăm ceva, prin care dăruim ceva lumii în schimb drept recunoștință pentru ceea ce ea ne oferă nouă atât fizic cât și spiritual. 

Însă pentru a ajunge să simțim CÂT este suficient să profităm de anumite plăceri, este  important să controlăm și ritmul, conștiența cu care ne bucurăm de plăcerile fizice pentru asimilarea sănătoasă a acestora. 

Atunci când de exemplu mâncăm cu plăcere însă trecem rapid de la o îmbucătură la alta fără să fim cu adevărat conștienți, fără să savurăm cu adevărat gustul fiecăreia în parte atunci ne încărcăm organismul cu o hrană brută care devine o povară deoarece nu o poate asimila cu ușurință.

Asimilarea hranei si transformarea acesteia în energie se petrece încă din felul în care o primim în trupul nostru, de cum o integrăm în ființa noastră apreciindu-i gustul, textura și nu este sănătos pentru noi să trecem peste acest proces în grabă. 

De asemenea capacitatea organismului nostru de a asimila hrana transformându-o în energie și nu într-o povară este strâns legată de ceea ce facem cu trupul și energia noastră în general, de cât de activi și prezenți suntem ca ființe spiritual-umane.

Conform principiului divin al echilibrului, este necesar să păstrăm un echilibru între ceea ce dăruim/producem și ceea ce primim/consumăm pentru a ne fi cu adevărat bine atât fizic cât și spiritual. 

Atunci când acumulăm multă energie din plăceri fizice pe care însă nu o folosim decât într-o prea mică măsură , atunci apar dezechilibrele în ființa noastră și implicit problemele de sănătate, deoarece energia care devine statică ne împovărează trupul și îl face lent, vulnerabil. 

Așa cum se produc probleme, dezechilibre și atunci când ne suprasolicităm trupul să "performeze" în anumite activități mai mult decât poate să o facă și mai mult decât este necesar, fără a avea grijă de necesitățile lui de hrană, odihnă pasivă și activă.

ÎNGERII care ne pot ghida în păstrarea sănătății și echilibrului nostru spiritual-uman sunt:
👼🏻TRONURILE - pentru a învăța să ne bucurăm de viață atât fizic cât și spiritual 
👼🏻ARHANGHELUL RAFAEL - pentru a ne ajuta să ne folosim în mod pozitiv, creativ și echilibrat energia fizică în tot ceea ce facem 
👼🏻ÎNGERULUI STĂPÂNIRII - pentru a fi mereu conștienți de tot ceea ce facem cu noi înșine, cu trupul nostru și pentru a ne stăpâni tendințele de a exagera într-o anumită direcție sau alta 

De asemenea conștientizarea și armonizarea cu principiile divine în tot ce facem ne poate ajuta să ne folosim energia echilibrat, util, creativ. 

Principiile/legile divine:
▪️Principiul echilibrului
▪️Principiul armoniei ritmice
▪️Principiul rezonanței 
▪️Principiul cauzei și efectului 
▪️Principiul interdependenței/corespondenței 
▪️Principiul unității
▪️Principiul egalității 

📜PARTEA A II A 👇🏼
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1803592223356693&id=100011177981841

joi, 22 decembrie 2022

DESPRE "ÎN-SĂRCINARE" ȘI RELAȚIA COPII-PĂRINȚI

În esență, atunci când ne decidem să dăm naștere unui copil, îl ajutăm de fapt pe Dumnezeu și pe spiritul acestuia să-și facă loc în lume, pentru a se integra punându-și în valoare calitățile spirituale dezvoltate în viețile trecute și pentru a-și depăși tendințele negative, unele dintre ele devenite deja karmice. 

Pentru a fi niște buni asistenți în creșterea și dezvoltarea lor normală și armonioasă este important să conștientizăm motivul pentru care alegem să "facem" copii și să ne ferim să luăm o astfel de decizie din motive egocentrice. 

Unii dintre noi, din păcate, aducem copii pe lume din diverse motive strict personale, cum e acela de a face din ei un model de om pe care ni-l dorim și care nu am reușit noi să fim, impunându-le un anume fel de a se comporta, de a gândi, cariera pe care să o urmeze, etc. caz în care nu ne pasă atât de mult de personalitatea copilului, de dezvoltarea potențialului acestuia și de ce anume i se potrivește lui, ci mai degrabă de ambițiile noastre și de viziunea noastră asupra a ceea ce înseamnă "să-ți trăiești viata". 

Un alt motiv des întâlnit este acela de a ne asigura că va exista cineva care să ne servească, care să ne susțină din punct de vedere fizic, financiar și/sau emoțional mai ales în perioada bătrâneții sau în cazul părinților care s-au despărțit și, rămânând singuri, vor să-și umple golul din viața lor pretinzând copiilor să le dea atenția și grija pe care și-o doresc și care cred ei că o merită în calitate de părinți. 

Într-o relație normală încărcată de afecțiune și respect reciproc este normal ca și copii să ofere susținere din propria inițiativă, dar nu este în regulă să le pretindem asta ca părinți, cu autoritate și egoism și să credem că asta este sarcina lor principală. 

Este bine să înțelegem că acești copii nu ne aparțin, nu intră în posesia noastră și nu au obligații față de noi pe viață doar pentru că i-am adus pe lume și avem grijă de ei până la un moment dat, așa cum nici Dumnezeu nu pretinde nimic de la noi și nu se impune doar pentru că ne-a creat și de atunci încoace ne susține în permanență la fiecare pas. 

De asemenea, pentru a nu face alegeri pripite, neasumate care să afecteze viitorul copiilor și al nostru, este bine să știm că însărcinarea unei femei este doar o invitație, o propunere a Lui Dumnezeu și a spiritului respectiv către noi, potențialii părinți de a-l aduce pe lume și NU o obligație sau o îndatorire cu care vine El către noi. 

Avem în toate cazurile libertatea de a accepta sau nu această invitație fără să sufere nimeni, nici noi, nici copilul(respectiv spiritul său) și nici Dumnezeu. 

Mai mult decât atât, avem posibilitatea de a comunica cu Dumnezeu în legătură cu acest spirit ce ar putea să vină ,iar El ne poate aduce la cunoștință ce fel de spirit este, ce fel de om a fost în alte vieți, cu ce calități și/sau tendințe negative sau chiar boli ar putea să se nască și nu în ultimul rând El ne poate aduce aminte de tipul de relație pe care am avut-o în viețile anterioare cu acesta (asta dacă am avut vreuna), iar apoi, după naștere și felul în care ne putem ajuta reciproc. 

Prin urmare, Dumnezeu nu a avut niciodată intenția de a ne pune în fața faptului împlinit dându-ne copii pe care nu-i dorim sau pe care ne este greu să îi integrăm în viața noastră : cu niște calități pe care noi nu le apreciem, cu defecte fizice, psihice sau de caracter, doar profitând de faptul că nu știm niciodată ce ne așteaptă când decidem să "facem copii" . 

Dumnezeu își dorește pentru noi să luăm totdeauna decizii conștiente, asumate în cunoștință de cauză, și de aceea este mereu disponibil să ne aducă la cunoștință ce fel de spirite doresc să facă parte din viața noastră și în funcție de asta să alegem dacă le primim sau nu. 

De aceea este bine să nu ne stabilim mental un anumit timp în care credem că este bine de făcut copii fără să ținem cont și de faptul că este posibil să nu vină întotdeauna chiar când ne decidem noi copilul dorit și potrivit. 

Iar asta deoarece pentru fiecare spirit este propice să se încarneze doar în anumite perioade de timp și loc, acestea fiind uneori mai importante pentru el decât familia în care se naște, caz în care dacă noi nu îl acceptăm vor căuta altă "gazdă" pentru a ajunge să-și facă treaba în relație cu lumea , împreună cu persoanele potrivite, având încrederea și susținerea Lui Dumnezeu că se poate descurca bine chiar și în familii "mai puțin potrivite". 

Cu alte cuvinte, este mai important să ne intereseze și să fim conștienți de CINE suntem pe cale să primim în viața noastră și nu CÂND, căci momentul ales de comun acord de Dumnezeu și de acel spirit ne este oricum propice ȘI NOUĂ. 

Nu este însă nici o supărare dacă ajungem la concluzia că NOI nu vrem să ne asumăm responsabilitatea creșterii și educării unui copil de oricare fel, mai ales că este vorba de o nouă viață ce va depinde și va fi influențată si de noi. 

Dar odată ce ne-am decis că vrem să primim un copil în viața noastră este bine să fim conștienți că ne-am ÎN-SĂRCINAT să avem grijă de el atât ca mamă cât și ca tată și să înțelegem ce înseamnă această sarcină. 

Faptul că mama este cea care dă naștere fizic copiilor nu înseamnă că ea deține toată responsabilitatea de a avea grijă de ei, iar bărbatul una mai mică sau chiar deloc. 

Atâta vreme cât amândoi părinții și-au dorit și au ajuns la un acord comun în legătură cu aducerea pe lume a unui copil responsabilitatea este egală. 

Indiferent de ce-au făcut sau nu au făcut în viețile trecute, TOȚI copii au la început de viață, o legătură inconștiență, instinctivă cu Dumnezeu care se poate păstra, întări sau pierde în funcție de orientarea pe care i-o dau părinții și toți ceilalți oameni din jur cu care au contact (rude, prieteni,învățători, profesori, colegi de grădiniță/școală, oameni în general, etc). 

Asta înseamnă că toți copiii au la început capacitatea naturală de a se dezvolta pe plan spiritual în sens pozitiv dacă nu ar interveni nepotrivit cei din jur și l-ar face să piardă legătura firească cu El, deturnand-ul pe căi nepotrivite lor. 

Chiar dacă noi credem că copii sunt curați ca o coală albă de hârtie și pot fi modelați în funcție de părinți, ei totuși au un trecut în spate și vin fiecare cu diferite însușiri și tendințe ce nu au neapărat legătură cu cele ale părinților, respectiv nu toate calitățile și/sau defectele acestora sunt niște "moșteniri" din partea părinților. 

Iar asta se observa prin simplul fapt că mulți copii sunt foarte diferiți de părinții lor în atitudine, caracter și uneori chiar principii , chiar și după o mai lungă perioadă de conviețuit împreună. 

Deci se poate ca spiritele copiilor să fi trăit altfel de vieți decât cele ale părinților, în timpuri și în locuri diferite, cu propriile experiențe, alegeri și principii de viață dar ele să se poată armoniza, completa și sprijini. 

Fiind deci niște spirite ce vin cu un bagaj format în spate, nu avem de-a face cu niște ființe total neștiutoare și neajutorate așa cum am crede noi, ba chiar și noi avem, la rândul nostru, multe de învățat de la ei. 

În concluzie este bine pentru noi toți, să nu uităm că "copiii" reprezinta spirite care vin, datorită experiențelor trecute și a felului lor unic de a se fi dezvoltat în timp , cu altfel de însusiri decât ale noastre ca "adulți" și de aceea putem considera relația cu ei o oportunitate de a face schimb de experiente (simțiri, feluri de a vedea lucrurile, de a ne completa unii pe alții etc) și prin urmare chiar un privilegiu de a face echipă cu ei.

DESPRE NATURĂ ȘI MORALITATEA/IMORALITATEA DE A O FOLOSI

(spiritele naturii, alimentație, dărnicia naturii și resursele ei) 

Natura cu toate elementele și formele de viață ce o compun, reprezintă o manifestare fizică, foarte directă a Lui Dumnezeu ce funcționează și se auto-susține prin sine însuși în mod instinctiv, automat cu ajutorul unei părți din conștiința Divină  care o coordonează. 

Noi, ca oameni, pentru că avem conștiință se sine și liber arbitru și pentru că ne-am îndepărtat  de Dumnezeu, avem nevoie de acea legătură cu El prin intermediul acelor spirite pe care noi le numim îngeri, pentru a putea fi susținuți și ghidați pe drumul nostru în viață. 

Însă natura, pentru că nu are conștiință proprie și "împrumută" o parte din Conștiința Divină, nu are nevoie de spirite călăuzitoare care să o ajute să funcționeze sau, mai exact, Dumnezeu nu are nevoie  să se auto-susțină și să se auto-organizeze prin niște forme de manifestare divină pe care noi le numim spirite ale naturii. 

Natura este o auto-creație a Lui, este trupul Lui Dumnezeu Însuși și orice am atinge, mirosi, gusta din acest trup - fie că e vorba de apă,pământ, plante, animale șamd - înseamnă că suntem în contact direct cu El. 

Bucuriile ce ne produc toate aceste aspecte ale naturii îi produc bucurie și Lui Dumnezeu căci El își dorește să intre în contact cu noi (și chiar este) pe orice cale , își dorește să ne fie util, să ne ajute să ne susținem existenta, chiar dacă știe că nu este bine că am devenit așa dependenți de unele resurse naturale și că lăcomia ne-a dus în direcții greșite. 

De aceea, chiar dacă de exemplu nouă ni se pare nesănătos și imoral să mâncăm din trupul unor animale, pentru Dumnezeu nu există totuși nici o diferență între a ne hrăni cu acea parte din El numită "plante" și acea parte numită "animale". 

Atâta vreme cât sacrificiul unui animal înseamnă să fim ajutați să ne căpătăm energia de care avem nevoie pentru a crea apoi lucruri bune iar noi apreciem acest dar din partea Lui, alimentația carnivoră nu are nimic nesănătos și imoral. 

Pentru El este mai important ce rezultă din consumul hranei, căci dacă nu facem nimic bun cu energia pe care aceasta ne-o dăruiește sau o folosim pentru a distruge , nici nu mai contează ce anume am consumat că tot imorali și nerecunoscători se cheamă că suntem, iar egoismul și nepăsarea ne sărăcește și ne îmbolnăvește atât spiritual cât și fizic. 

Și chiar dacă, din nepricepere sau nepăsare se întâmplă să sacrificăm un animal provocându-i frică și durere fizică pentru un scurt timp, asta nu înseamnă că trupul acelui animal va fi "impregnat de energii negative" și că din cauza asta carnea devine toxică pentru organismul uman. 

Nimic din trupul Lui Dumnezeu nu este impregnat de nici un fel de energie negativă, natura este curată și plină de vitalitate așa cum este și El,cel puțin atâta timp cât noi, oamenii, nu intervenim asupra Sa. 

De asemenea, nu este necesar să ne forțăm să credem că hrana are doar rolul de a ne furniza energie fizică căci nu este nimic greșit în a ne bucura și de gustul pe care îl are orice fel de mâncare, cu sau fără carne, căci și acesta este unul din darurile Lui Dumnezeu, acela de a ne fi produs o bucurie gustativă, o plăcere, ceva bun. 

Pentru El faptul că ÎL savurăm reprezintă o mare apreciere a ceea ce este El, iar plăcerea gustativă ne ajută și ea să asimilăm hrana mai bine și deci  ne dă mai mult decât doar o energie fizică spre deosebire de cazul în care o mâncăm neutru sau chiar fără plăcere , doar pentru că noi credem că "trebuie" să mâncăm un anume tip de hrană , mai puțin gustoasă pentru noi dar mai "sănătoasă" în general pentru organismul uman etc. 

Dincolo de necesarul hranei, atâta timp cât o folosim pentru a "construi" lucruri bune și nu devenim lacomi exploatând-o cu nepăsare sau egoism, natura este bucuroasă să ne ofere tot ce avem nevoie pentru a nu duce lipsă de nimic și pentru a avea parte de toate acele bucurii firești pe care aceasta ni le poate oferi, punându-se în felul acesta ea însăși în valoare. 

Nu este deci imoral și, cu atât mai puțin inuman, faptul în sine că folosim și consumăm unele resurse ale pământului cât este imoral și inuman ceea ce facem cu ele, scopurile pentru le folosim. 

Este mai degrabă imoral că ne însușim ca indivizi , grupuri , popoare , diverse terenuri, zone ale globului și diverse bogății ale pământului chiar dacă avem mai mult decât ne trebuie, lăsându-i pe alții în lipsuri, fără să ținem cont că în esență Pământul aparține tuturor. 

Dumnezeu s-a pus la dispoziția tuturor în mod egal pentru a avea parte cu toții din tot ceea ce Pământul poate oferi : fie că e vorba de terenuri pentru locuit,hrană, păduri, ape, peisaje frumoase, alte tipuri resurse naturale șamd. 

Faptul că ne preocupă să posedăm părți ale "trupului Lui Dumnezeu" nu este decât o dovadă că nu îi apreciem corect darurile și nu suntem în stare să ne înțelegem între noi, că nu putem împărți din lipsa de grijă și bun simț pentru ceea ce oferim și ni se oferă de către alți oameni și de către Dumnezeu. 

Atunci când vom putea avea grijă de tot ce există în lumea asta ca și cum ar fi al nostru și al tuturor în același timp, fără să posedăm nimic, vom scăpa și de sărăcie, de problemele pe care le-am produs naturii și care acum se întorc împotriva noastră etc. 

Astfel, concentrarea pe ceea ce băgăm în stomac pentru a fi mai sănătoși, mai arătoși etc începe să pară ca una din preocupările caraghioase și nesemnificative din viața noastră zilnică căci sunt alte lucruri mai importante care merită atenția și implicarea noastră și care au legătură cu împlinirea rostului nostru ca oameni, preocupare care ne-ar da o mult mai mare satisfacție și sănătate pe toate planurile decât ne va putea oferi vreodată obsesia egoistă pentru întreținerea personală.

DESPRE ROSTUL SPIRITUAL AL MANIFESTĂRII FEMINITĂȚII/MASCULINITĂȚII NATURALE

De la început, Dumnezeu ne-a creat pe fiecare dintre noi cu anumite calități spirituale, care datorită naturii lor specifice, le-a găsit cel mai necesar și potrivit de exprimat în forma manifestării de femeie sau de bărbat.


Asta înseamnă că dintotdeauna am fost - în toate viețile- și vom rămâne mereu ceea ce suntem și în prezent ca sex, "de la mama natură" : adică bărbați sau femei.

NU ne schimbăm sexul de la o viață la alta și nici nu este necesar deoarece în mod fundamental rostul nostru spiritual-uman în această lume NU se schimbă niciodată, ci doar cadrul, contextul în care suntem necesari lumii.

Este adevărat că atât femeia cât și bărbatul are nevoia și capacitatea de a dezvolta și manifesta oricare din calitățile spirituale specifice sexului opus - dar asta nu înseamnă că ne "androginizăm" sau că bărbatul se feminizează în gesturi, tendințe, comportament, iar femeia se masculinizează ,
ci înseamnă doar că bărbatul își dezvoltă mai mult latura sufletească, iar femeia își dezvoltă mai mult conștiința.

În esență, doar atunci când suntem pe deplin activi spiritual, echilibrați suntem cel mai puternici ca femei și ca bărbați.

Din păcate, mulți dintre bărbați și femei sunt în general inactivi și în unele cazuri chiar întunecați atât la nivel de suflet cât și la nivel de conștiință, ceea ce este atât cauza cât și efectul faptului că cele două sexe nu mai reușesc să-și recunoască adevăratele necesități și potriviri de cuplu , nu mai reușesc să se înțeleagă, să se apropie, să se completeze și să formeze o pereche, o echipă , un tot.

Și de aici și cauza/efectul faptului că unii reprezentanți ai celor două sexe aleg să devieze de la natura lor sexuală normală.

Pentru fiecare dintre noi există o  pereche potrivită de sex opus, cu care ne putem potrivi și împlini reciproc pe toate planurile , fiecare având calități prin care ne putem completa reciproc, împreună fiind mai puternici și mai bine puși în valoare.

NU EXISTĂ VIAȚĂ ÎN CARE SĂ NU AVEM OCAZIA DE A ÎNTÂLNI PERECHEA POTRIVITĂ NOUĂ ȘI MENIRII NOASTRE , împreună cu care să ne punem în valoare ca spirite în manifestare feminină sau masculină - dar se întâmplă adesea să nu ne recunoaștem unii pe alții sau să nu știm să ne apreciem și să nu știm să profităm de relația dintre noi.

Evident că în urma ratărilor de a recunoaște/relaționa cu perechea potrivită (care de obicei ne este adusă în cale cu strădanie din partea Lui Dumnezeu) orice altceva vom căuta va fi mai puțin potrivit sau chiar foarte nepotrivit - fază în care, dacă nu ne conștientizăm și recunoaștem propriile greșeli, apare neîncrederea inconștientă în relații și apoi eventualele alegeri radicale și nocive : însingurare parțială(refuzul de a conviețui cu sexul opus) sau totală (dezinteresul pentru relația cu sexul opus) și în unele cazuri chiar devierea de la normalitate ("atracția" față de persoanele de același sex)

Însă dacă unii dintre noi ajungem să ne auto-negăm feminitatea/masculinitatea prin astfel de alegeri, cum ne mai implinim rostul spiritual de femeie/bărbat în relație cu perechea potrivită ? Cum mai ajungem să o recunoaștem, să o apreciem să creem o relație cu aceasta?

Este adevărat că rostul spiritual de femeie/bărbat îl putem împlini fiind noi înșine și în relația cu lumea în general, cu toți oamenii, dincolo de sexualitate, însă forța noastră feminină/masculină provine tot dintr-o relație de cuplu împlinitoare cu sexul opus. (oricât ne-am dori să credem că suntem foarte bărbați/femei chiar și doar prin noi înșine)

Prin urmare, a ne manifesta spiritul prin exprimarea feminității/masculinității în relația cu sexul opus și cu lumea este o necesitate vitală a întregii noastre ființe(pe toate planurile).

Cei care cred că "nu se regăsesc" în relația cu sexul opus , nu fac altceva decât să se amăgească, să-și inducă în mod artificial ideea că sunt făcuți să se cupleze cu persoane de același sex - ceea ce le justifică din păcate îndepărtarea de ei înșiși.

Și ca să fie cât mai liniștiți sau chiar încurajați în acest sens, încearcă să-i convingă și pe ceilalți că e o tendință normală, ceea ce este și mai grav , atât pentru ei ca spirite cât și pentru cei pe care îi influențează.

Dumnezeu nu este împotriva alegerii unor femei/bărbați de a-și nega sexul , însă este îngrijorat și trist pentru ei , căci a-și nega feminitatea/masculinitatea nativă și a bloca pe această cale exprimarea de sine înseamnă pierderea unei părți din identitatea lor spirituală și deci înseamnă ratarea împlinirii rostului personal din acest punct de vedere - ceea ce le va îngreuna parcursul spiritual atât în viața prezentă cât și în cele viitoare dacă nu se schimbă nimic.

El e dispus însă mereu, ca dintotdeauna, să-i ajute să se regăsească, să depășească motivele pentru care au ajuns să se îndepărteze de ei înșiși, de relația firească cu sexul opus.

La modul general, cel mai periculos pentru noi este să nu mai conștientizăm care este starea noastră normală/naturală pe oricare plan al vieții noastre , începând de la percepția sexualității până la toate celelalte credințe , atitudinile pe care le adoptăm, modul în care trăim - iar revenirea la normalitate, la noi înșine nu se poate petrece decât în strânsă relație de comunicare și colaborare  cu Dumnezeu.

▶️Îngeri care ne pot ajuta în regăsirea, dezvoltarea și exprimarea feminității/masculinității în tot ceea ce facem, în relația cu sexul opus și cu lumea în general:
👼Îngerul masculinității și al feminității
👼Îngerul simțirii
👼Îngerul conștiinței
👼Îngerul discernământului
👼Îngerul puterilor și ai virtuților (cunoașterea de sine)
⬇️⬇️⬇️
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=386422525073677&set=a.358658951183368&type=3&size=800%2C1280
👼Îngerul stăpânirilor (stăpânirea propriilor puteri și virtuți)
⬇️⬇️⬇️
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=361839607531969&set=a.358658951183368&type=3&size=800%2C1280

SPIRITUL=SUFLETUL+CONȘTIINȚA

SPIRITUL este întreaga noastră ființă divină, născută din Dumnezeu care înglobează sufletul și conștiința, ce funcționează în mod normal într-o deplină unitate și armonie una cu cealaltă. 

SUFLETUL :
Sufletul este acel aspect al spiritului nostru prin care putem să SIMȚIM existența. 

Prin sensibilitatea sufletului putem experimenta o infinitate de trăiri mereu diverse, nuanțate, fiind izvorul nesecat al dorințelor, emoțiilor, sentimentelor noastre profunde din care se naște creația și nevoia de împărtășire a bogăției noastre interioare către lume, către existență.

De aici vine capacitatea noastră de a empatiza cu ceilalți oameni, simțindu-le stările, emoțiile, încarcăturile lor interioare și reciproca. 

De aici se naște dorința de dăruire de sine exprimată sub diverse forme, prin felul în care punem suflet în tot ceea ce facem și în relațiile cu cei dragi. 

Putem empatiza de asemenea cu stările Lui Dumnezeu nemanifestate, cum sunt îngerii sau manifestate, cum este natura, cu fiecare tip de energie specifică ale fiecărui element, ale fiecărei plante, flori, fruct, pietre, păsări, insecte, animal șamd, atât de diverse în comportament, culori, mirosuri,formă etc. 

Sufletul este cel care vibrează când simte, vede, aude ceva frumos, armonios, plin de veselie, liniște, iubire, bucurie, bunătate și tot ce vine din inima oamenilor sau al Lui Dumnezeu, încărcandu-se cu ele și creând din ele. 

Și asta deoarece creația este un proces de stimulare reciprocă : Dumnezeu ni se dăruiește nouă, încărcandu-ne cu ceea ce este El iar noi, oamenii, la rândul nostru ne putem încărca  unul pe altul,atunci când suntem în legătură cu El și ne exprimăm din suflet, devenind surse de inspirație unii pentru alții

Din toate stările stârnite de Dumnezeu, de oameni, în fiecare dintre noi apare nevoia de descărcare, creând astfel la rândul nostru ceva bun. 

De aceea este important pentru suflet să fie mereu stimulat, încărcat, mereu "pus în mișcare" și apoi să fie lăsat să se exprime creativ, aceasta fiind rațiunea lui de a trăi, fără de care nu poate să se mențină activ, pierzându-și treptat sensibilitatea și toate calitățile specifice. 

Când nu ascultăm, nu exprimăm și nu folosim deci sufletul de regulă devenim reci,rigizi, insensibili, nepăsători, individualiști, lipsiți de bucuria de a trăi, de expresivitate, de frumusețea neprevăzutului și surprinzătorului pe care acesta îl poate avea. 

Bunul simț este o cale de comunicare cu Sufletul Lui Dumnezeu prin care simțim bine mesajele transmise de El direct, prin noi înșine, sau prin tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. 

Ne putem de asemenea conecta prin îngeri, îndeosebi cu ajutorul Serafimilor, la Sufletul colectiv. 

Îngeri care ne ajută să ne folosim sufletul :

Serafimii (Întruchiparea Sufletului Lui si trezirea sufletului colectiv) 
Arhanghelul Samuel 
Arhanghelul Gabriel 
Îngerii generozității 
Îngerii candorii 
Îngerii bunului simț 
Îngerii sensibilității 
Îngerii empatiei 
Îngerii bucuriei
Îngerii păcii 
Îngerii veseliei 
Îngerii umorului 
Îngerii creativității 
Îngerii comunicării
Îngerii comuniunii 
Îngerii unității 
Îngerii blândeții 
Îngerii iubirii
Îngerii îndrăgostirii 
Îngerii fraternitatii
Îngerii prieteniei 
Îngerii creativității 
Îngerii altruismului 
Îngerii tandreții 
Îngerii umilinței 
Îngerii simțirii 

CONȘTIINȚA :

Conștiința este acel aspect al spiritului nostru prin care ne COȘTIENTIZĂM existența.

Sufletul fără conștiință nu își găsește rostul, căci degeaba simțim dacă nu conștientizăm că simțim și astfel tot izvorul creativ al sufletului se pierde și nu mai este capabil să se pună în valoare, să se transforme în ceva concret. 

Este ca și cum am avea la dispoziție o grămadă de combustibil, de care nu am fi totuși conștienți și nu am face nimic constructiv, creativ cu el, pierzându-și orice fel de valoare. 

Conștiința este cea care dă forță și semnificație simțirilor sufletului. 

Conștiința este capabilă să stăpânească, să direcționeze și pună în "aplicare" tot ceea ce sufletul simte, găsindu-i modalități de exprimare și încercând să îl pună în valoare cât mai bine. 

A avea conștiință de sine înseamnă a fi puternici căci asta înseamnă ca suntem conștienți de tot potențialul, de toate calitățile interioare pe care le avem și le putem pune în valoare cu încredere cum, când, cât este necesar. 

A avea conștiință de sine înseamnă de asemenea a fi conștienți de tendințele,gândurile, sentimentele, dorințele, intențiile noastre și de urmările tuturor acțiunilor care reies din acestea,asumându-ne în totalitate. 

Înseamnă să fim atenți la/conștienți de tot ceea ce se întâmplă în noi și în jurul nostru și de motivele pentru care se întâmplă, înregistrând și trăgând concluzii, învățăminte. 

Astfel, fiind conștienți, putem să realizăm ce funcționează și ce nu funcționează din tot ceea ce facem, încercând totdeauna să facem mai bine, să ne îmbunătățim creația. 

Fiind conștienți mereu nu mai riscăm să cauzăm probleme din neatenție, inconștiență, iresponsabilitate, nouă și celor din jur și să fim luați prin surprindere de efectele acțiunilor noastre, având senzația că suntem nedreptățiți.

În conștiința de sine stă toată puterea noastră care ne dă încredere în noi,credința, curajul și determinarea de a face ceea ce e bine și de a merge mai departe. 

O conștiință vie este mereu ancorată în realitate și în adevăr, sesizând de fiecare dată orice înseamnă falsitate, minciună,deviație de la aspectele esențiale ale vieții noastre,ale realității. 

Atunci când nu ținem cont de tot ceea ce ne spune conștiința ne îndepărtăm de noi înșine și implicit de realitate prin minciună, începând să ne amăgim și dezvoltându-ne tot felul de obiceiuri nepotrivite, nesănătoase, slăbiciuni. 

Prin intuiție putem avea acces la Conștiința Lui Dumnezeu, conectându-ne astfel la Adevărul Divin, la conștiința colectivă apelând în special la Heruvimi, care ne pot ajuta să realizăm care ne sunt necesitățile dincolo de noi ca indivizi-necesitățile omenirii și rolul pe care îl punem avea, folosindu-ne puterile și virtuțile în slujba ei,făcându-ne treaba. 

Mintea este doar un aspect, o componentă a conștiinței care are rolul de a traduce, de a pune într-o ordine logică tot ceea ce noi conștientizăm sau simțim în noi sau în afara noastră și apoi de a găsi soluții, modalități de exprimare concretă. 

Mintea este cea care stochează în memorie tot ceea ce învățăm, trăim, toate momentele vieții noastre în măsura în care am fost suficient de prezenți, de conștienți în ele. 

Cu toate acestea, mintea fiind în realitate doar un executant în slujba sufletului și a conștiinței, este bine să își păstreze și să-și respecte rolul, căci dacă preia controlul asupra celor două, se nasc tot felul de probleme, cu care de altfel ne și confruntăm în momentul de față. 

Și asta din cauza faptului că am ales majoritar cu mintea o foarte lungă perioadă de timp și am "creat" din ea, o creație goală, lipsită de conținut, de spirit, nemaifiind capabili nici să simțim și nici să ne mai ascultăm conștiința, căci ambițiile și vrerea minții nu mai țin cont de sensibilități sau de adevăr, căutând doar să-și urmeze și să-și justifice acțiunile materialiste, egoiste, acaparatoare. 

Am căutat secole întregi să inventam noi moduri de a pune stăpânire în mod egoist pe tot ce am crezut noi a fi prețios, pentru a ne ușura existențele cu ajutorul unor cârje. 

Altfel, dacă nu îi dăm o mai mare importanță decât are și dacă o folosim potrivit, în slujba manifestării spiritului nostru, mintea este un minunat instrument, fără de care nu ne putem pune în ordine și concretiza ideile, dorințele aspirațiile ființei noastre. 

Îngerii care ne ajută să ne folosim conștiința:

Heruvimii (întruchiparea conștiinței Lui si trezirea constiintei colective) 
Stăpânirile (stăpânirea propriilor puteri și virtuți) 
Puterile și Virtuțile(conștientizarea propriilor puteri și virtuți) 
Arhanghelul Mihail
Îngerii sincerității 
Îngerii onestității 
Îngerii adevărului 
Îngerii conștienței 
Îngerii curajului
Îngerii încrederii 
Îngerii credinței 
Îngerii intuiției 
Îngerii respectului 
Îngerii libertății 
Îngerii maturității 
Îngerii discernămîntului 
Îngerii spontaneitatii
Îngerii atenției 
Îngerii inteligenței 
Îngerii deșteptăciunii 
Îngerii memoriei/amintirii
Îngerii pragmatismului

RECUNOAȘTEREA RELAȚIEI DE CUPLU POTRIVITE

(caracteristici specifice, găsirea partenerului/partenerei potrivite) 

Indiferent că suntem deja într-o relație de cuplu sau căutăm un/o partener/ă și ne dorim să ne dăm seama dacă facem alegerile cele mai bune, în ambele cazuri, există niște caracteristici universal valabile pentru a identifica relațiile "cele mai potrivite" :

-legătura de comunicare și apropiere  se formează de obicei în mod firesc, fără artificii de comportament și căutări forțate de a impresiona- cei potriviți se simt bine împreună oricum, oriunde, oricât și orice ar face. (iar asta chiar de la începutul  relației ) 

-au dorințe și aspirații pozitive  comune, fie ele personale, fie legate de relația cu societatea și sunt potriviți în a lucra împreună în împlinirea acestora. 

- AMÂNDOI au ceva de oferit unul celuilalt din acele calități de care fiecare dintre ei au nevoie (calități spirituale și nu numai) și de aceea se completează reciproc, devin mai buni și mai puternici împreună ,pot face totul mai ușor și totodată se ajută la eliminarea vulnerabilităților și tendințelor nocive lor înșiși și celor cu care intră în contact. 

-relația nu este închisă- adică aduce ceva bun și celorlalți oameni sub diverse forme, nu doar lor înșiși. 

! Pentru ca o relație să fie cu adevărat potrivită este necesar ca TOATE aceste caracteristici de mai sus să se manifeste, fără excepție. 

Faptul că suntem în general așa neîncrezători în posibilitatea de a crea relații de cuplu foarte bune se datorează unor alegeri personale nefericite, datorită incapacității de a recunoaște și aprecia persoanele potrivite, pentru că nu ne cunoaștem pe noi înșine, nu ne cunoaștem adevăratele calități, necesități și de aceea nu avem nici criterii bune de alegere. 

La fel de important este să ne manifestăm pe noi înșine așa cum suntem în relație cu lumea (să fim sinceri,deschiși, spontani, să ne punem în valoare) pentru a putea fi recunoscuți de persoanele potrivite. 

Unul din obstacolele auto-create care ne împiedică să recunoaștem și/sau să apreciem persoană potrivită este aceea că uneori ne preocupă prea mult ce avem noi nevoie și ceea ce am vrea de la bărbați/femei , și prea puțin ne interesează de ce ar avea ei nevoie și ce am putea noi să le oferim din ceea ce au nevoie. 

Un alt obstacol este acela că uneori căutăm în locuri nepotrivite, după criterii nepotrivite:
persoana potrivită nu are neapărat legătură cu idealurile noastre(acelea egoiste și superficiale) în legătură cu felul în care bărbatul/femeia 'ideală' ar trebui să arate, să se comporte, să fie înzestrată material șamd, căci nu este neapărat cel/cea mai frumos/frumoasă, cel/cea mai bogat/ă, cel/cea mai deștept/deșteaptă etc, ci este în primul rând cel/cea mai potrivită nouă, cu acele calități de care avem cu adevărat nevoie și care ne fac să fim mai buni, mai echilibrați, mai puternici. 

Există persoane potrivite pentru FIECARE dintre noi (fără excepție) iar Dumnezeu a încercat mereu, și încearcă în continuare să ne ajute să ne recunoaștem unii pe alții și să fim împreună - iar asta indiferent de vârstă. 

Trebuie doar să ne dorim, să fim atenți și să profităm de șansele pe care El ni le oferă. 

Chiar și cu toată neîncrederea generală în relațiile de cuplu adunată în timp de ambele părți(bărbați și femei) , comunicarea cu El ne va reda credința că este posibil să creem o legătură foarte bună, frumoasă și durabilă cu sexul opus și că merită efortul de a o găsi și de a ne implica cu totul în ea, căci relația cu el/ea ne va aduce multe satisfacții, bucurii, împliniri consistente. 

Îngeri la care putem apela pentru a ne ghida și susține în căutarea unui/unei partener/e potrivite:
Domniile (pentru crearea unor conjuncturi favorabile) 
Arhanghelul Samuel 
Arhanghelul Gabriel 
Îngerul iubirii 
Îngerul discernământului 
Îngerul dăruirii 
Îngerul sincerității 
Îngerul adevărului

miercuri, 21 decembrie 2022

DESPRE ÎNTÂIETORII FAMILIILOR

Intâietorii sunt o ierarhie de îngeri din al treilea ordin angelic, împreună cu Îngerii și Arhanghelii.

Acești îngeri se "nasc" din Dumnezeu atunci când se creează o legătură spiritual-umană intre două sau mai multe persoane care au cel puțin potențialul de a crea ceva bun atât în cadrul respectivei relații cât și în relația acestora cu lumea. 

Ca orice alți Întâietori, Intâietorul unei legături de familie are rolul de a susține și ghida acțiunile comune ale familiei pe care o are în grijă în așa fel încât membrii acesteia să rămână uniți în credințele și scopurile pozitive care i-au adus împreună, să crească împreună pe toate planurile spiritual-umane și să creeze lucruri bune împreună atât unii pentru alții cât și pentru lumea în care trăiesc. 

O asemenea legătură se poate crea între două sau mai multe persoane care au un grad de rudenie sau care chiar dacă nu au legătură de sânge pot deveni o familie dacă au sentimente, convingeri și experiențe pozitive comune. 

Legăturile de sânge nu neapărat creează și legături pozitive între oameni, și de aceea nu toate relațiile dintre rude au un Întâietor. 

Un exemplu de legătură de familie fără a avea legături de rudenie poate fi o relație de prietenie între mai multe persoane care prin acțiuni și experiențe pozitive avute împreună poate evolua într-o legătură apropiată de familie - una care are la bază dorințe, credințe, aspirații pozitive comune ce îi țin împreună. 

De asemenea, o legătură între un bărbat și o femeie care  se potrivesc cu adevărat atât sufletește cât și la nivel de conștiință, și care au unul sau mai mulți copii pot forma o familie în adevăratul sens al cuvântului, care în consecință are un Întâietor. 

... dacă există o relație bună și apropiată a acestora și cu părinții lor sau cu alte rude/prieteni , legătura de familie pe care o are în grijă Întâietorul devine mai extinsă. 

Dacă simțim că facem parte dintr-o familie, fie că suntem rude cu membrii acesteia sau nu, putem verifica dacă această familie are un Întâietor cerându-i Îngerului nostru păzitor să ne lămurească în acest sens. 

Dacă în urma solicitării noastre simțim prezența și deci existența unui Întâietor al familiei din care facem parte, suntem încurajați de Dumnezeu să ținem legătura cu acesta pentru a primi în mod conștient ghidarea lui în toate acțiunile, alegerile și deciziile luate în familie. 

Comunicarea constantă și colaborarea cu Întâietorul familiei noastre ne poate ajuta să menținem și să întărim unitatea, armonia și coordonarea reciprocă înspre un bine comun. 

Cele 9 ierarhii angelice:
👼🏻Serafimii 
👼🏻Heruvimii 
👼🏻Tronurile 

👼🏻Îngerul puterilor și al virtuților 
👼🏻Îngerul stăpânirii 
👼🏻Îngerul domniilor 

👼🏻ÎNTÂIETORII 
👼🏻Arhanghelii 
👼🏻Îngerii

𝗗𝗘𝗦𝗣𝗥𝗘 𝗜𝗡𝗚𝗘𝗥𝗨𝗟 𝗣𝗔𝗭𝗜𝗧𝗢𝗥/𝗣𝗘𝗥𝗦𝗢𝗡𝗔𝗟


Fiecare dintre noi are un înger personal care există de când existăm noi ca spirit, de când ne-am "născut" din Dumnezeu.
Deși este cunoscut sub denumirea de înger "păzitor", acesta are și alte roluri la fel de importante cum ar fi acela de permanent ghid, susținător, prieten și partener pentru noi.
La modul general, principala caracteristică distinctivă a Îngerului păzitor față de toți ceilalți îngeri este aceea că se ocupă în mod special de un singur individ pe care îl însoțește în permanență, în toate viețile și în toate momentele vieții acestuia, spre deosebire de alți îngeri care ne însoțesc doar în anumite perioade ale vieții noastre sau doar în anumite vieți cum este arhanghelul menirii personale.
De aceea se poate spune că fiecare dintre noi are câte un "înger personal".
El reprezintă acea "bucățică" de spirit din Dumnezeu care este în permanență împreună cu spiritul nostru, simțind și trăind împreună cu noi fiecare clipă din existența noastră, cu fiecare experiență mai bună sau mai puțin bună și de aceea Îngerul personal este cel care ne cunoaște cel mai bine povestea, atât din viața asta cât și din celelalte vieți trecute.
El ne poate ajuta să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, să ne cunoaștem atât calitățile,talentele și abilitățile astfel încât să le punem în valoare, cât și slăbiciunile, tendințele negative astfel încât să le eliminăm prin conștientizare și înțelegere și să nu mai repetăm aceleași greșeli.
Ca orice alt înger, Îngerul păzitor ne ghidează și ne comunică prin propriul bun simț/suflet și intuiție/conștiință și face acest lucru mereu - atât în momentele fiecărei zi în care nu suntem conștienți de prezența lui și suntem implicați în tot fel de acțiuni și activități, cât și atunci când îl chemăm și căutăm să comunicăm cu el.
Îngerul păzitor ne poate ajuta să ne recunoaștem calea cea mai bună în viață, ghidându-ne să facem alegerile cele mai bune în fiecare moment al vieții noastre iar asta poate însemna:
▪️ un îndemn de a fi mai prezenți în ceea ce facem și de a trăi fiecare moment mai intens
▪️un îndemn de a avea o inițiativă pozitivă chiar și când nouă nu ni se pare așa important
▪️un îndemn de a fi sinceri și corecți cu ceilalți și cu noi înșine, de a recunoaște adevărul într-o situație considerată de noi banală, într-un moment "oarecare" dintr-o zi "oarecare"
▪️un îndemn de a nu ne pierde în gânduri și activități neimportante și de a conștientiza care sunt lucrurile importante în acel moment sau perioadă de viață , care ne sunt prioritățile
▪️un îndemn de a da mai multă atenție și importanță unor persoane din jurul nostru
▪️un îndemn de a observa, aprecia și profita de unele lucruri bune care se întâmplă cu noi, în jurul nostru, în viața noastră în general
▪️un îndemn de a discerne ce este bine de făcut și ce nu chiar și în cele mai "banale" momente și situații din viața de zi cu zi
▪️un îndemn de a face un gest de bunătate, de a oferi un ajutor
... și până la ghidarea în a face alegeri considerate de noi mai importante cum ar fi alegerea profesiei potrivite , alegerea partenerului/partenerei de viață potrivit/e, alegerea partenerilor de lucru potriviți, alegerea comunității în care ne putem integra cel mai bine șamd.
De câte ori facem o alegere sau luăm o decizie, îngerul personal încearcă pe cât posibil să ne îndemne să facem alegerile cele mai bune pentru noi și pentru ceilalți care se află în relație cu noi sau care sunt sub influența alegerilor noastre.
Atunci când avem o relație activă de colaborare cu Îngerul păzitor și ne manifestăm în mod pozitiv calitățile spirituale de orice fel, avem un înger păzitor luminos, mulțumit și entuziast, asta însemnând că facem o bună echipă cu el și ne împlinim rostul.
Dacă însă nu ne folosim și nu ne activăm în nici un fel spiritul, manifestând mai degrabă egoism, inconștiență, lipsă de sensibilitate,lipsa de dorințe pozitive și creatoare etc avem în general niște îngeri păzitori triști,cu o lumină mai stinsă care transmite o stare neputință pentru faptul că nu reușesc "să ajungă" la sufletul și conștiința noastră și de aceea nu pot face echipă cu noi.
Îngerul păzitor este cel mai bun prieten și sfătuitor al fiecăruia dintre noi, acesta știind totdeauna ceea ce avem nevoie inclusiv în materie de alți îngeri însoțitori din orice altă ierarhie angelică , pe care îi cheamă în funcție de necesitățile pe care constată că le avem în fiecare moment/perioadă a vieții noastre.
Îngerul nostru păzitor poate colabora și cu alți îngeri păzitori și cu Întâietorii - acei îngeri care se ocupă de adunări de oameni din care facem parte cum ar fi un cuplu , familia din care facem parte, un grup mai mic sau mai mare de parteneri , comunitatea din care facem parte, poporul din care facem parte sau chiar uniunea de popoare - iar această colaborare se petrecere dacă există o situație în care noi ca indivizi avem ceva de făcut împreună cu și/sau pentru alți oameni iar acea acțiune/activitate sau decizie pe care o avem de făcut afectează aceste adunări de oameni.
Cea mai mare dorință a îngerului păzitor este aceea de a reuși să comunice cu noi sau cel puțin de a reuși să se facă ascultat iar datorită faptului că este atât de strâns legat de noi, ca o parte din noi înșine este cel mai ușor de comunicat cu el, întrucât ne este foarte familiar ca prezență, ca energie.
Așadar suntem îndemnați să chemăm îngerul păzitor de câte ori simțim nevoia unor lămuriri, ghidări, limpeziri pe orice subiect personal , preferabil nu doar atunci când avem probleme ci oricând, inclusiv în concretizarea dorințelor noastre pozitive pentru ghidare despre cum, când, în ce fel să le punem în practică.
Să comunicăm cu el pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine și pentru a ne susține să dăm tot ce e mai bun din noi în toate activitățile pozitiv-creative de zi cu zi.
DESPRE ROSTUL RUGĂCIUNII ÎN RELAȚIA NOASTRĂ CU DUMNEZEU⬇️
DESPRE CUM DEOSEBIM MESAJELE DIVINE DE PROPRIILE GÂNDURI ȘI PERCEPȚII ÎN COMUNICAREA DIRECTĂ CU ÎNGERII ⬇️
CE ÎNSEAMNĂ COMUNICAREA CU ÎNGERII ȘI VALOAREA UNEI RELAȚII CONȘTIENTE CU EI ⬇️
DESPRE UTILITATEA PRACTICĂ A COMUNICĂRII DIRECTE ȘI CONȘTIENTE CU ÎNGERII ⬇️
MESAJ ANGELIC DESPRE IMPORTANȚA RECUNOAȘTERII PERSOANELOR POTRIVITE ⬇️

DESPRE ÎNTÂIETORUL UNIUNII POPOARELOR EUROPENE


(despre ce înseamnă existența acestui înger și care este mesajul lui pentru noi)
Întâietorii sunt îngeri care se "nasc" din Dumnezeu NUMAI ATUNCI CÂND SE FORMEAZĂ O LEGĂTURĂ SPIRITUALA POZITIVĂ ȘI CREATIVĂ între două sau mai multe persoane, până la nivel de colectivități, popoare și uniuni de popoare.
Ca orice alt Întâietor, Întâietorul uniunii popoarelor europene are rolul de a ajuta popoarele membre să rămână în unitate, armonie și echilibru în/prin tot ceea ce fac laolaltă atât pentru sine cât și în relație cu alte popoare din lume.
În ciuda tuturor nemulțumirilor noastre și a neînțelegerilor care există între popoarele europene , simpla existență a Întâietorului european este o dovadă a faptului că există o legătură spiritual-umană în esență benefică între acestea, o legătură care creează ceva bun atât pentru colectivul european/popoarele europene cât și pentru lumea întreagă.
De asemenea, dincolo de situația dificilă cu care ne confruntăm pe toate planurile, Întâietorul ne transmite că uniunea europeană are șanse de a evolua în continuare într-un sens pozitiv pentru ea și pentru restul lumii dacă își corectează/elimină anumite tendințe auto-distructive, dacă își revizuiește prioritățile și anumite reguli după care funcționează în prezent și care o trag în jos sau o opresc din a face mai mult bine.
Este important să luăm în considerare și să apreciem existența acestui Întâietor deoarece nu toate popoarele sau alianțele de popoare au Unul - iar asta pentru ca nu toate aceste alianțe și popoare au o existență benefică pentru proprii membrii și/sau pentru alte popoare.
Întâietorul este o dovadă a faptului că comunitatea popoarelor europene are parte de susținere divină - dat fiind că în prezent, europenii sunt dintre puținii din această lume care mai creează ceva bun atât dpdv spiritual - uman cât și material pentru sine și/sau omenire.
Întâietorul european își dorește să ne facă conștienți că noi europenii, ca și spirit colectiv, avem aspirații în esență pozitive, credem în principii și valori spiritual-umane chiar dacă unele prost înțelese, orientate și implementate în prezent, pornind de la ele am creat totuși lucruri bune și orientări pozitive pentru evoluția omenirii și avem în continuare dorințe pozitive chiar dacă nu întotdeauna ne găsim cele mai bune modalități de concretizare a acestora , cea mai bună ordine a priorităților șamd...
Însă pentru asta suntem împreună, să ne ajutăm reciproc să vedem care sunt soluțiile cele mai bune pentru toată lumea - nu doar pentru unii dintre noi - să le creem împreună formându-ne o viziune de ansamblu, un plan de acțiune, o direcție comună majoritar acceptată pentru care să tragem cu toții.
În această uniune fiecare popor are calitățile și abilitățile sale ce pot veni în completarea celorlalte .
Faptul că suntem diferiți ca popoare poate face armonizarea mai dificilă dar atunci când colaborăm schimbul reciproc ne și îmbogățește foarte mult, atât material cât și spiritual, făcându-ne totodată și mai puternici!
Orice dezechilibru, neînțelegere creează slăbiciuni și fisuri în interiorul uniunii , iar în fața altor popoare din această lume care sunt mai agresive și egoiste , dezbinați fiind suntem mult mai vulnerabili, mai ușor de destabilizat și este păcat ca un spirit colectiv așa pozitiv cum este cel european să se auto-distrugă.
Întâietorul european ne îndeamnă să recunoaștem beneficiile și calitățile acestei uniuni și să nu ne pierdem credința în ea pentru că încă există șanse de a se repara și corecta pe ea însăși dacă contribuim și noi la această schimbare în bine, dacă fiecare popor european contribuie.
Întâietorul european ne îndeamnă să nu ne gândim doar la noi, la poporul nostru când ne raportăm la această uniune europeană, să venim și noi ca popor cu inițiative și contribuții pozitive la o schimbare în bine, respectiv la nașterea de facto a unei NAȚIUNI EUROPENE cu adevărat unitară, armonioasă, echilibrată.
❗Dacă în urma citirii oricărui text din cele prezente pe acest profil aveți nelămuriri/păreri/experiențe/argumente pro sau contra legate de subiectul discutat pe care ați vrea să le împărtășiți, vă rugăm să o faceți printr-un comentariu/mesaj privat.
De asemenea vă rugăm să spuneți dacă sunt alte subiecte care ați vrea să fie discutate.